D-ul Gheorghe Bura indeplinea functia de membru interimar din 9 noiembrie 2009, ca urmare a delegarii d-nei judecator Lidia Barbulescu in functia de presedinte al ICCJ si ocuparea in acest fel  a mandatului de membru de drept al CSM.

In acest moment mai este neocupat un mandat de membru CSM din partea curtilor de apel.

Asa cum erau date drept certe anumite informatii, Comitetul electoral permanent din cadrul CSM nu a declarat eligibile toate posturile. Au fost scoase in vederea alegerilor un numar de 11 posturi, alte 3 ramanand blocate de catre persoanele care le ocupa in prezent: 1 post de membru CSM din partea tribunalelor, 1 post de membru CSM din partea parchetului ICCJ si 1 post de membru CSM din partea parchetelor de pe langa tribunale.

Reamintim disputa creata acum putin timp in legatura cu aceasta problema. Persoanele care isi continua mandatele, pana la epuizarea pentru fiecare a termenului de 6 ani de la alegerea sa, sunt procurorii Gratiana Isac si Bogdan Licu si judecatorul Ana Labus. Acestia exercita un mandat obtinut in urma unor alegeri partiale.

Reamintim de asemenea prevederea din Regulamentul privind alegerea membrilor CSM, emis chiar de aceasta institutie si in baza caruia s-au organizat alegerile partiale:

    Art. 33 - (3) Mandatul judecătorului sau al procurorului nou-ales se exercită pe perioada rămasă din mandatul judecătorului sau al procurorului pe care îl înlocuieşte.

Din punct de vedere practic, blocarea celor 3 posturi de membru CSM inseamna ca procurorii parchetului ICCJ nu vor participa deloc la alegeri in vederea desemnarii unui membru CSM care sa-i reprezinte, ca cei 500 de procurori ai parchetelor de pe langa tribunale vor desemna un singur reprezentant si ca cei 1240 de judecatori de tribunal vor desemna de asemenea un singur reprezentant. Pentru comparatie, procurorii de pe langa curtile de apel sunt in numar de cca 200 si isi desemneaza un candidat, iar judecatorii de la curtile de apel, care sunt cca. 660, vor desemna 3 reprezentanti in alegeri. 

Pentru a vedea influenta acestei decizii a Comitetului electoral permanent si a CSM asupra gradului de reprezentare a magistratilor in CSM, trimitem la materiale noastre anterioare, pentru procurori si judecatori.

DISCLAIMER: Interviul a aparut pe site-ul www.juridice.ro la adresa http://www.juridice.ro/112598/dan-stoica-in-dialog-cu-judecatorii-adrian-neacsu-cristi-danilet-si-horatius-dumbrava-despre-proiectul-lor-comun-la-alegerile-pentru-consiliul-superior-al-magistraturii.html, unde va invitam sa-l cititi in original. Reproducerea lui aici este doar in scop de documentare si pentru constituirea unei baze de date continand informatii in legatura cu alegerile CSM.

Dan Stoica in dialog cu judecatorii Adrian Neacsu, Cristi Danilet si Horatius Dumbrava despre proiectul lor comun la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii

Dan Stoica: Pe Adrian Neacsu, acum judecator la Tribunalul Vrancea, l-am cunoscut pentru prima data in vara anului 2003. La Bucuresti, ne-am intalnit mai multi juristi pasionati de discutii despre drept, ce ne stiam pana atunci doar din ideile exprimate online. Adrian Neacsu a fost primul judecator care si-a asumat « riscul » sa posteze mesaje pe un forum de discutii public. Acum acest lucru pare a fi ceva obisnuit poate si datorita luptei sale permanente pentru libertatea de exprimare a judecatorilor. In urma cu sapte ani insa, cariera sa profesionala, desi e putin cunoscut, a fost in real pericol.

Un an mai tarziu il cunosteam la Cluj pe Cristi Danilet, in prezent judecator la Judecatoria Oradea. Incercand sa gasesc primul e-mail primit de la dansul, am constatat ca adresa sa apare in peste 15 mii de mesaje din arhiva. Din primul moment in care ne-am cunoscut, Cristi Danilet mi-a transmis un entuziasm debordant si dorinta permanenta de a face lucruri care conteaza. Un vulcan permanent de idei solide pentru devenirea justitiei.

Cu Horatius Dumbrava, judecator la Curtea de Apel Mures, m-am intalnit in timpul discutiilor despre constituirea unei asociatii care sa reuneasca juristi pentru a impulsiona reforma justitiei. Discursul sau logic si clar deschide inimi si incanta mintea. Horatius Dumbrava convinge prin argumentul sau impecabil, spus cu modestie si atentie la opiniile celorlalti.

De atunci drumurile ni s-au intersectat mereu in cursul derularii unor proiecte comune privind sistemul judiciar. Astazi, judecatorii Horatius Dumbrava de la Curtea de Apel Tg. Mures, Adrian Neacsu de la Tribunalul Vrancea si Cristi Danilet de la Judecatoria Oradea imi acorda privilegiul de a discuta despre dorinta lor de a forma o echipa pentru ca, impreuna, sa candideze la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii din toamna acestui an.

DS: Prima intrebare care deschide acest dialog este fireasca. De ce ati ales sa candidati in aceeasi echipa ?

HORATIUS DUMBRAVA: Am vazut ce mult a lipsit actualului CSM coerenta: dintre membrii alesi in 2004, doar unul singur comunicase anterior alegerilor ideile pe care doreste sa le puna in aplicare. Au trecut ani pana cand CSM a inceput sa realizeze ca e nevoie de un plan strategic pentru activitatile sale. Ei bine, noi avansam ideea unei asemenea strategii care sa arate magistratilor viziunea noastra asupra justitiei, asa cum va arata ea peste alti 6 ani. De aceea, vom aduce in dezbaterea colegilor judecatori un plan comun, pe care echipa noastra pe care il va pune in aplicare daca va fi aleasa pentru a face parte din viitorul CSM.

CRISTI DANILET: Am ales sa candidam in aceeasi echipa pentru ca ne completam reciproc. Ne pasa de acest sistem în care lucram, pe care îl dorim tot mai respectat si mai performant. Apoi experienta noastra comuna are o valoare uriasa.  Am colaborat în diverse activitati privind modificarea legilor justitiei, monitorizarea institutiilor judiciare si adoptarea unor pozitii publice cu privire la sistem. Cred ca daca avem obiective comune, sansele sa ajungem la  rezultatul dorit sunt mult mai mari.

ADRIAN NEACSU: CSM-ul e un organ colectiv in care responsabilitatea individuala se disipeaza. Acest lucru trebuie schimbat si constituie esenta angajamentul nostru. Subliniem insa ca echipa noastra e deschisa pentru completare si tocmai de aceea incurajam asumarea transparenta a candidaturilor din timp, ca fiind o forma elementara de respect pentru cei care vor alege. Nu avem de gand sa actionam nici sindicalist, nici emotional, ci pur si simplu pragmatic. Stim ce vrem de la CSM si ce ar trebui sa faca CSM-ul pentru justitie. Experienta a aratat ca este greu uneori sa convingem membrii CSM sa actioneze in directia dorita de corpul profesional, pentru ca promisiunile individuale pot fi usor nerespectate sub justificarea organizarii colective si anonime a acestuia.

DS: Din pacate, in ultimii ani am constatat un apetit managerial redus la institutiile sistemului judiciar. Aceasta situatie reclama o schimbare de abordare, din partea viitorilor membri ai CSM. Care  sunt prioritatile echipei voastre?

HORATIUS DUMBRAVA: Sunt multe probleme in sistem: ele vizeaza atat modul de functionare a CSM, cat si organizarea instantelor si parchetelor. De exemplu, CSM este de multe ori ineficient. Aceasta pentru ca are multe atributii ce nu au legatura directa cu misiunea sa constitutionala, ceea ce-i incarca nejustificat activitatea. CSM trebuie sa isi exercite strict rolul de garant al independentei justitiei si de gestionar al carierei judecatorilor si procurorilor. Or, dupa parerea mea, acest rol a fost ratat: strategia de resurse umane s-a dovedit un fiasco, promovarea la instanta suprema s-a facut de multe ori dupa criterii subiective, iar evaluarea magistratilor a ramas fara rezultat.

CRISTI DANILET: Justitia este putere in stat, egala cu legislativul si executivul. Dupa mine, este chiar cea mai importanta dintre puteri, caci e singura care face Dreptate, ocrotind drepturile cetatenilor si sanctionand abuzurile celorlalte puteri. Tocmai de aceea cred ca trebuie sa ne ingrijoreze faptul ca s-a ajuns ca justitia sa fie considerata o „amenintare” de catre unii politicieni si sa se incerce controlul ei de catre clasa politica. Iata deci ca trebuie sa ne aparam luand atitudine. Apoi, desi magistratii isi indeplinesc atributiile in mod demn, criticile generalizate din cauza unor experiente punctuale si subiective ale unor justitiabili si atacurile nefondate prin intermediul presei fac nesemnificativa munca noastra: mii de ore de munca, sacrificiul unei vieti personale, probleme de sanatate. Or, este inadmisibil ca opinia reprezentantilor sistemului fata de aceste atacuri sa nu fie prezenta in mass-media.

ADRIAN NEACSU: Justitia e prabusita din toate punctele de vedere. E impovarata cu dosare dincolo de limita biologica a judecatorilor, e subfinantata cronic, autoritatea ei publica este subminata sistematic. Cred ca suprasolicitarea e una din problemele grave ale sistemului. Exista prea multe dosare si prea putini oameni, exista asteptari prea mari si investitii financiare nesemnificative. Asa cum nu e normal ca magistratii sa nu aiba viata personala, nu este normal nici ca justitia sa fie pusa sa rezolve cerinta cantitatii in detrimentul calitatii. Totusi, dificultatea nu e aceea de a  inventaria problemele sistemului. Ceea ce a lipsit CSM-ului pana acum este neasumarea ferma a autoritatii in raporturile cu celelalte autoritati publice si o viziune practica asupra actiunilor necesare. Analizele, studiile, proiectele trebuie sa lase locul actiunilor si atitudinilor concrete. Un CSM reflexiv nu este de ajutor justitiei in aceste vremuri si in anii ce vor urma, el trebuie orientat spre actiune si eficienta cuantificabila.

DS: Dupa doua decenii de la schimbarea regimului comunist, pare ca inca nu ne-am gasit drumul in ce priveste asezarea sistemului judiciar intr-o cadenta moderna. Am trecut prin experimente diferite, atat legislative cat si administrative. Care este viziunea voastra privind modul in care va functiona viitorul CSM?

ADRIAN NEACSU: Magistratii si sistemul judiciar au tot fost subiect de experimente si reforme in ultimii ani. Ne-am saturat sa o tot luam de la capat. E timpul sa intram intr-o perioada de asezare a valorilor judiciare. E timpul pentru consolidarea justitiei. Asadar, toate obiectivele noastre, ce vor fi publice imediat dupa depunerea oficiala a candidaturii, vor viza intarirea statutului magistratilor si a justitiei insesi in stat, stabilitatea institutionala si transparenta sistemului. Ideea de baza este simpla: CSM detine, prin Constitutie si lege, toate instrumentele necesare pentru a realiza aceste deziderate, mai trebuie sa si vrea si sa stie sa le foloseasca.

CRISTI DANILET: Este important pentru noi, magistratii, sa ne putem exercita in mod independent autoritatea, hotararile definitive sa fie executate si astfel justitia sa se infaptuiasca cu adevarat. Apararea sistemului judiciar, recastigarea autoritatii justitiei, intarirea increderii in sistem si in fiecare judecator in parte sunt cerinte ale statului de drept pe care ni-l dorim. Si aceasta se poate asigura, fara indoiala, prin CSM. De aceea, cu siguranta imaginea justitei si increderea populatiei in ea vor fi abordate in planul nostru – si trebuie sa fim constienti ca imaginea CSM influenteaza intr-o proportie covarsitoare credibilitatea sistemului.

HORATIUS DUMBRAVA: CSM trebuie sa realizeze pana la urma un echilibru intre independenta sistemului si responsabilitatea acestuia. Oferind si garantand independenta sistemului, CSM poate promova totodata ideile si masurile necesare pentru cresterea competentei si eficientei magistratilor.

DS:  Pentru cei care urmaresc cu atentie luarile de pozitie si proiectele pentru sistemul judiciar lansate de catre magistrati, nu este o surpriza candidatura voastra in aceasta formula. Ati colaborat in timpul protestelor generalizate ale justitiei de anul trecut, ati lansat concepte noi precum autoguvernarea puterii judecatoresti, cu aspecte extrem de concrete, ati sustinut medierea ca o modalitate de descarcare a instantelor, ati pus in practica programul Jurindex de publicare online a hotararilor judecatoresti. Care credeti ca sunt calitatile ce va recomanda pentru CSM?

HORATIUS DUMBRAVA: In primul rand competenta profesionala si o foarte buna intelegere a sistemului judiciar: Toti trei suntem magistrati de cariera, fiecare avem peste zece ani in acest sistem, ocupand atat functii de executie cat si functii de conducere; in ultimii sase-sapte ani ne-am implicat activ in proiectele de modernizare a justitiei, analizand punctele slabe ale acesteia, facand propuneri de imbunatatire a functionarii institutiilor, lansand mesaje publice. Militam de mult timp pentru a avea judecatori cu o inalta tinuta morala si profesionala la ICCJ, numiti intr-un mod mult mai transparent. Ne dorim ca hotararile judecatoresti sa fie respectate. Promovam libertatea de asociere si de exprimare in randul magistratilor. Convinsi ca independenta justitei este determinata dar nu se limiteaza doar la aspectele salariale, participarea noastra in protestul de anul trecut a vizat si promovarea ideilor de autonomie administrativa a instantelor, necesitatea unei finantari corespunzatoare a sistemului, optimizarea activitatii judecatorilor, acceptarea de catre celelalte puteri a autoritatii justitiei.

ADRIAN NEACSU: Cred ca e foarte importanta increderea de care ne bucuram in randul colegilor nostri. Acestia vor putea aprecia cat de mult indragim aceasta profesie si stiu cat de mult suntem dispusi sa ne implicam pentru imbunatatirea starii actuale. Cunoastem vulnerabilitatile sistemului si nevoile colegilor nostri. Ne pasa de modul in care este organizata si functioneaza justitia si suntem deschisi la relatii principiale cu colegii. De altfel, au fost multe situatii cand aceasta incredere s-a manifestat prin mandatarea noastra de a-i reprezenta in actiuni concrete de aparare a statutului magistratilor si impunerii justitiei in asezarea generala a statului. Aceasta incredere ne creeaza si un maxim de responsabilitate, de care iarasi colegii nostri stiu cel mai bine cum ne-am achitat pana acum.

CRISTI DANILET: Ne caracterizeaza si un enorm entuziasm. Promovam de cativa ani incoace ideile de independenta justitiei si democratie judiciara. Avem curaj si suntem dispusi sa aparam interesele sistemului care constau in intarirea independentei justitiei si situarea ei la nivelul celorlalte doua puteri. De-a lungul timpului am dobandit o viziune globala asupra sistemului, care ne-a facut sa vedem importanta fiecarui judecator in functionarea acestuia si necesitatea pretuirii efortului fiecarui coleg. In acest context am luat deseori in mod public pozitii prin care am atras atentia atat asupra imensei responsabilitati care sta pe umerii magistratului, cat si asupra importantei prezervarii statutului sau. De asemenea, in scurtul timp cat am activat ca si consilier la Ministerul Justitiei am dobandit o experienta extraordinara avand sarcina de a monitoriza chiar CSM – ceea ce mi-a permis sa identific factorii negativi care influenteaza sistemul juridic si sa inteleg mai bine atributiile Consiliului. Am reusit sa fac un diagnostic al sau: unde se afla în prezent?, unde ar trebui sa fie?, cum ajungem unde ne dorim?, cum stim daca am reusit? Sunt convins ca avem puterea de a duce pana la capat proiectele deja incepute.

DS: Ne aflam in fata celui de-al doilea exercitiu democratic al sistemului judiciar. Lucrurile sunt mult diferite fata de ceea ce s-a intamplat acum sase ani. Astazi avem o istorie de functionare institutionala, avem alte mentalitati ale alegatorilor si dispunem de mijloace de comunicare avansate, aflate la indemana tuturor. Cum vedeti atmosfera de campanie in alegerile CSM din anul 2010?

ADRIAN NEACSU: Pentru prima data in istoria sa justitia va cunoaste o astfel de campanie electorala, pentru desemnarea celor mai reprezentativi membri in CSM. Va fi un examen de maturitate pentru corpul judiciar. Dar, ca in orice campanie electorala, ne asteptam si la aspecte negative, de exemplu sa apara atacuri privind viata privata a candidatilor, acuzatii cum ca unele idei ar fi prea radicale ori sindicaliste, poate chiar acuzatii de asociere politica. Ele nu pot fi izvorate decat din invidie sau neputinta, ori poate dorinta de manipulare si panica creata de pierderea unor pozitii. La fel, influenta oamenilor politici asupra acestor alegeri nu trebuie subestimata, pentru ca fortele politice isi doresc un CSM slab, lipsit de autoritate colectiva si individuala, eventual cu persoane santajabile si discutabile din punct de vedere al integritatii. Profilul nostru si actiunile noastre anterioare nu se incadreaza in tiparul complicitatilor politice. Si ne asumam odata cu candidatura si astfel de atacuri.

CRISTI DANILET: Ma astept la exploatarea negativa a unor idei sensibile pentru magistrati, precum inspectia judiciara sau raspunderea materiala. Dar, in viziunea noastra, orice abuz in functionarea acestor institutii trebuie preintampinat printr-o mai mare transparenta a sistemului si promovarea meritocratiei in evolutia carierei unui magistrat. Mijloacele de responsabilizare nu trebuie sa aduca cu nimic atingere independentei magistratilor; ele nu se pot transforma in mijloace de presiune asupra justitiei. Justitia nu se poate guverna prin frica, ci magistratii insisi trebuie sa aiba incredere in sistemul menit sa le protejeze libertatea decizionala.

HORATIUS DUMBRAVA: Poate ca se vor lansa unele speculatii referitoare la functiile de conducere pe care le-am ocupat in sistem. Ei bine, eu cred ca in CSM trebuie sa ajunga un magistrat care are suficienta viziune asupra intregului sistem, sa fie un bun profesionist care sa intregeasca  competenta sa cu experienta manageriala. Fiind insa o campanie purtata de si pentru magistrati, am convingerea ca acestia vor decela cu maturitate intre zvonuri si informatii reale, intre atacuri personale si critici factuale, intre idei constructive si atacuri marsave.

DS:  Ce este de facut ca aceasta campanie sa fie diferita de cea din 2004?

HORATIUS DUMBRAVA: Este esential ca magistratii sa voteze pe deplin informati: cine sunt candidatii, cat de competenti sunt, cat de credibili, cat de viabile sunt planurile lor. Constientizarea este o conditie obligatorie pentru liberul arbitru. In 2004 nu aveam acces la informatii, nu ne stiam candidatii, nu s-a permis desfasurarea unei campaniii. Rezultatul a fost nu numai un CSM cu multi membri despre care nimeni nu auzise nimic pana atunci, ci si o ruptura majora de comunicare intre CSM si magistrati, precum si o vesnica contestare din partea societatii civile. Astazi, lucrurile sunt mult schimbate.

ADRIAN NEACSU: Pentru magistrati e important ca un membru in CSM sa ii reprezinte, adica sa le semene, sa fie un om serios, bun profesionist, un bun organizator. Dar el trebuie sa fie in primul rand cel care sa isi asume reprezentarea, sa aiba o perspectiva de ansamblu si practica asupra lucrurilor si sa-si fi demonstrat eficienta, dincolo de declaratii si bune intentii. Avem nevoie de sase ani de actiune concertata, de rezultate si obiective atinse. De aceea e foarte important ca cei care candideaza sa aiba deja o anumita experienta in asumarea si realizarea unor proiecte in interesul sistemului. Campania din 2010 va fi diferita de cea din 2004 daca judecatorii si procurorii vor fi sensibili nu la emotia si retorica candidatilor, care cu siguranta vor prolifera in contextul economic si social actual, ci la calitatea proiectelor de actiune concreta propuse, la seriozitatea, credibilitatea si onestitatea acestora. Nu cred ca in 2010 ne mai permitem sa fim generosi si creduli ca in 2004.

CRISTI DANILET: Deja de cateva luni de zile participam la intalniri regionale cu magistratii pentru a cunoaste cat mai exact realitatile cu care se confrunta. Vom intensifica contactele cu ei in urmatoarea perioada si vom fi deschisi tuturor sugestiilor care pot aduce un plus planului nostru. Vom apela totodata si la programul www.alegericsm.ro desfasurat de trei organizatii nonguvernamentale pentru organizarea de dezbateri. De asemenea, vom dezvolta planurile noastre pe blogurile personale (http://cristidanilet.wordpress.com si www.adrianneacsu.jurindex.ro) si pe Juridice.ro. Vom incuraja si chiar provoca orice dezbatere de idei, confruntarea proiectelor, tot ce poate duce la asumarea candidaturilor in mod deschis si responsabil. Ni se pare firesc sa ne supunem planul discutiilor atat cu colegii nostri, cat si cu societatea civila, tocmai pentru ca nu avem nici un fel de retinere si suntem deschisi oricaror critici sau propuneri.

DS: Aveti ca obiectiv comun declarat « Un CSM puternic pentru o justitie profesionista ». Cat de importante sunt alegerile din acest an pentru sistemul judiciar ?

HORATIUS DUMBRAVA: Votul informat de anul acesta este o garantie ca in CSM vor ajunge oamenii cei mai potriviti. Sunt convins ca de data aceasta nu se va vota nici sub presiune, si nici dupa interese obscure. Magistratii sunt mult prea atasati de ideile de libertate si independenta ca sa nu stie cum si pe cine sa voteze. Pe de alta parte, intreaga societate are sperante majore privind justitia – care trebuie sa fie atat independenta, cat si eficienta si competenta. Iar magistratii au sansa de a contribui la imbunatatirea acestei relatii.

ADRIAN NEACSU: Dezbaterile care se vor organiza in urmatoarele luni si votul din toamna vor permite magistratilor sa se faca auziti. Atat cu privire la ideile de imbunatatire a sistemului, cat si cu privire la profilul candidatilor si a membrilor CSM. Pana la urma, cei alesi in CSM vor fi o reflectare intocmai a corpului judiciar. Asadar avem doua optiuni –  sprijinim un nou CSM care se angajeaza public sa faca tot ce ii sta in putinta sa imbunatateasca starea justitiei sau asteptam inca sase ani in actuala stare de lucruri. Avand in vedere amenintarile la ordinea zilei pentru justitie, inclusiv prin modificarea legii fundamentale, este posibil ca acesta sa fie de fapt ultimul CSM cu plenitudinea competentelor constitutionale de astazi. E o sansa pe care nu o putem ignora si sunt convins de rationalitatea votului judecatorilor.

CRISTI DANILET: CSM va da impulsul necesar pentru modernizarea ireversibila a justitiei. Am certitudinea ca sistemul juridic va ajunge si in Romania la importanta pe care o merita. Tocmai de aceea vrem sa promovam o noua cultura: aceea ca in orice stat de drept justitia este coloana vertebrala a societatii. Sistemul juridic e unul care formeaza profesionisti si care transforma expertii in drept in elite ale lumii juridice. Prin urmare, magistratul este si trebuie privit ca singurul care poate garanta in ultima instanta drepturile omului, motiv pentru care trebuie sa se bucure de o ocrotire deosebita pe care CSM trebuie sa o asigure. Am convingerea ca magistratii sunt cei care pot reaseza Romania pe pilonii morali de care are nevoie.

DS: Va multumesc pentru acest dialog. Vom urmari cu interes dezbaterile privind elementele concrete ale programului vostru comun.

Cine poate depune o candidatura?
Orice procuror sau judecator definitiv, numit in functie prin decret al Presedintelui Romaniei. Magistratii stagiari nu pot candida.

Ce inseamna de fapt depunerea candidaturii?
Judecatorul sau procurorul redacteaza o cerere (scrisoare) prin care isi exprima dorinta de a candida la alegrile pentru CSM.

Care este continutul scrisorii de candidatura?
Scrisoarea de depunere a candidaturii trebuie sa cuprinda

• numele, prenumele, data nasterii,
• data la care judecatorul sau procurorul in cauza a fost numit in functie
• functia oficiala detinută de candidat (de executie, de conducere) si denumirea instantei sau a parchetului unde isi exercita functia.
• declaratia expresa a judecatorului sau a procurorului ca doreste sa candideze pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii si ca este constient de faptul ca poate sa isi revoce candidatura numai in termenul stabilit pentru depunerea candidaturilor.

Ce documente se ataseaza candidaturii?
Candidatura este insotita in mod obligatoriu de urmatoarele documente:

• curriculum vitae al judecătorului sau procurorului respectiv
• un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmari judecatorii sau procurorii in cazul alegerii in Consiliul Superior al Magistraturii, precum si, dupa caz, documentele de sustinere a candidaturii;
• o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu au făcut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea;
• o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care să rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii;
• o declaraţie de interese actualizată.

Cum se depune candidatura?
Numai in original. Nu se accepta depunerea candidaturii prin fax sau prin e-mail.

Unde se depune candidatura?
Dupa caz:

• judecatorii de la ICCJ la Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
• procurorii PICCJ la Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
• ceilalti judecatori si procurori la colegiile de conducere ale curtilor de apel ori ale parchetelor de pe langa acestea

Candidaturile, inclusiv documentele anexate, sunt publice?
Da. Dupa ramanerea definitiva a candidaturilor lista candidatilor insotite de toate documentele depuse de acestia se afiseaza la usa instantelor.

Pana cand se pot modifica/completa scrisoarea de candidatura si documentele anexate?
Continutul scrisorii de candidatura si al documentelor care o insotesc poate fi modificat sau completat de candidat in termenul stabilit pentru depunerea candidaturilor (cel mai tarziu la 6.08.2010) cu exceptia greselilor evidente ori de ortografie.Orice astfel de modificare trebuie notificata in scris comitetului electoral.

Platforma se doreste a fi un instrument  de informare şi dezbatere publică în cadrul alegerilor pentru CSM, din această toamnă.

Proiectul propriu zis îşi propune crearea unui mecanism transparent de comunicare şi dezbatere a problemelor sistemului judiciar şi a soluţiilor posibile, dezvoltarea capacităţii membrilor CSM de a reacţiona eficace la problemele sistemului judiciar, creşterea responsabilităţii membrilor CSM faţă de corpul magistraţilor şi faţă de societate.

Beneficiarii proiectului sunt candidaţii pentru funcţia de membru al CSM, asociaţiile de magistraţi din România şi sistemul judiciar în general.

Echipa Forum CSM saluta aceasta initiativa, ca fiind un pas important inainte pentru transparenta si cresterea competitivitatii reale in cadrul viitoarelor alegeri.

Observam insa strecurarea unor mici erori de strategie, pe care le aducem politicos la cunostinta editorilor site-ului alegericsm.ro. Potrivit informatiei subsecvente rubricii “Profile candidati“, acestea vor fi accesibile doar dupa data de 1 septembrie 2010,  “cand se va face publica lista de candidati pentru alegerile CSM.” Reamintim ca perioada depunerii candidaturilor este 15.07-6.08. 2010. Daca profilurile vor fi facute publice abia dupa 1 septembrie ne intrebam sincer cum va exista timpul fizic pentru derularea unor dezbateri serioase  pana la 17 septembrie 2010, data desfasurarii primului tur de scrutin al alegerilor CSM. Esentiala este tocmai incurajarea judecatorilor si procurorilor sa-si asume public candidaturile, iar acest lucru se poate realiza simplu pe masura depunerii oficiale a scrisorilor de candidatura.

Domnul judecător Anton Pandrea, preşedintele  Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, membru al CSM, a fost desemnat în calitate de preşedinte, domnul procuror Dimitrie Bogdan Licu, membru cu activitate permanentă al CSM, în calitate de vicepreşedinte, doamna judecătoare Alexandrina Rădulescu, membră cu activitate permanentă a CSM,  în calitate de membră .

De asemenea, au fost desemnaţi în calitate de supleanţi în cadrul Comitetului electoral permanent: doamna procuroare Graţiana Isac, vicepreşedinta CSM, domnul judecător Viorel Virgil Andreieş, membru CSM şi domnul judecător Gheorghe Groza, membru CSM, preşedintele  Curţii de Apel Oradea.  

Potrivit dispoziţiilor articolului 4 din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Comitetul electoral permanent supraveghează şi coordonează procedura alegerilor membrilor CSM şi semnalează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii toate neregulile constatate

Datele importante sunt urmatoarele:

15.07.2010 -6.08.2010 perioada in care pot fi depuse candidaturile la colegiile de conducere ale ICCJ, PICCJ ori, dupa caz, la colegiile de conducere ale curtilor de apel si parchetelor de pe langa acestea

3.09.2010 -14.09.2010 invitarea votantilor la intalniri cu candidatii

17.09.2010, ora 13,00 data primei adunari generale privind alegerile primare pentru desemnarea candidatilor

22.09.2010, ora 13  continuarea adunarii generale pentru desemnarea candidatilor, in cazurile in care aceasta nu a fost legal constituita la prima covocare

21.10.2010 publicarea pe pagina de internet a CSM a listei de candidati

21.10.2010- 29.10.2010 organizarea de inatlniri ale colectivelor de judecatori si procurori cu candidatii

1.11.2010, ora 13,00 data adunarilor generale pentru alegerea membrilor CSM

5.11.2010, ora 13,00 noile adunari generale pentru alegerea membrilor CSM, in cazul repetarii acestora

23.11.2010 sau 30.11.2010 publicarea rezultatelor alegerilor pe pagine de internet a CSM

Anuntul candidaturii in aceasta modalitate este el insusi nefiresc, dincolo de faptul ca nu respecta calendarul stabilit de CSM nefiind deocamdata vorba de o asumare individuala.

Gabriela Baltag este judecator la Tribunalul Neamt, sectia penala si este numita ca judecator prin decretul 220/10 iunie 2006. Este casatorita cu Vasile baltag, judecator la aceeasi instanta, Tribunalul Neamt.

• Declaratie de avere
• Declaratie de interese

Gabriela Baltag a intrat in atentia presei nationale cu ocazia unui conflict aparut in vara anului 2009, cand a reclamat o presupusa actiune de intimidare a SRI, determinata de un memoriu inaintat de judecatorii nemteni.

Magistratii s-au speriat cumplit de o SRI-ista

Cu o larga majoritate (11 voturi pentru, trei abtineri si doua voturi impotriva), Plenul a apreciat ca durata mandatului noilor membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, in condiţiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 6 ani, astfel ca se va implini in viitorul CSM.

Aceasta inseamna ca la alegerile pentru noul CSM din toamna nu vor fi scoase toate posturile, fiind scoase doar 8 la judeactori si 3 la procurori.

Gratiana Isac, Ana Labus si Bogdan Licu isi vor continua mandatele pana la expirarea termenului de 6 ani pentru fiecare.

Iata care au fost discutiile, potrivit juridice.ro

Florica Bejinaru a propus trimiterea punctului de vedere al Directiei si la Comisia Juridica.

Dan Lupascu, coordonatorul acestei Comisii, a declarat ca punctul de vedere pe care il va expune la Comisia Juridica il va prezenta si in Plen.

Dan Chiujdea a propus ca aceasta chestiune sa fie transata in aceasta sedinta.

Florica Bejinaru a acordat cuvantul lui Dan Lupascu.

Dan Lupascu a spus ca nu impartaseste punctul de vedere al Directiei legislatie. Desi Constitutia vorbeste de o durata a mandatului membrilor de 6 ani, are in vedere institutia, iar aceasta idee este intarita de intreaga constructie a Legii nr. 317/2004 din care reiese clar ca CSM este vazut ca un organism unitar.

Astfel, art. 22 din acest act normativ prevede ca in termen de 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial a Hotararilor Senatului privind validarea si alegerea membrilor CSM, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie convoaca membrii CSM in sedinta de constituire si prezideaza aceasta sedinta. Cu aceasta ocazie sunt alesi presedintele si vicepresedintele CSM si se stabilesc atributiile si responsabilitatile fiecarui membru permanent, pe domenii de activitate.

In masura in care s-ar accepta interpretarea propusa de Directia legislatie practic aceste dispozitii ar deveni inaplicabile, intrucat prin „jocul mandatelor” am putea avea alegeri in fiecare an (sau chiar de mai multe ori pe an), disparand si notiunea de „sedinta de constituire”.

In acelasi sens pot fi invocate si dispozitiile art. 23 si 55 din aceeasi lege.

Daca se apreciaza ca, sub acest aspect, dispozitiile Legii nr. 317/2004 contravin Constitutiei, calea procedurala este invocarea exceptiei de neconstitutionalitate in cadrul stabilit de lege.

Mai mult, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 327/2005 prevede in art. 33 alin. (3): „Mandatul judecatorului sau al procurorului nou-ales se exercita pe perioada ramasa din mandatul judecatorului sau al procurorului pe care il inlocuieste”. Aceasta dispozitie este in acord cu Legea nr. 317/2004 si este aplicabila din 2005 (fiind in vigoare inclusiv in momentul alegerii in CSM a membrilor a caror mandat este in discutie astazi).

Faptul ca in Hotararile Senatului nu s-a mentionat durata mandatului nu are relevanta.

De asemenea, a reiterat solicitarea de a fi consultat Senatul, pentru o rezolvare unitara, deoarece in aceeasi situatie se afla si un membru al CSM – reprezentat al societatii civile.

Dan Chiujdea e de parere ca desi in Regulament se face aceasta precizare in sensul ca durata membrilor alesi in cazul revocarii e pe restul de mandat, Regulamentul vine si adauga la lege. Face o paralela intre alesii locali (caz in care mandatul este clar determinat) si mandatul membrilor CSM (situatie in care un mandat este pe perioada prevazuta de Constitutie). “O data ce ai fost numit, ai mandatul pe o durata de 6 ani. Cand vom face anuntul pentru depunerea candidaturilor, va fi cel al membrilor carora le expira mandatul, mai putin a ultimilor.”

Cristian Deliorga este de aceeasi parere cu Dan Chiujdea. CSM s-a pronuntat si in 2005 intr-o situatie asemanatoare, votul fiind in sensul ca se organizeaza alegeri pentru un mandat de 6 ani. “Din moment ce s-au organizat alegeri, mandatul e de 6 ani.”

Liviu Dascalescu sustine ca, in acest caz, mandatul e de 6 ani.

Irina Zlatescu face o paralela intre mandatul judecatorilor de la Curtea Constitutionala si si cel al membrilor CSM, utilizand teminologia folosita de legiuitor. Art. 142 din Constitutie prevede ca judecatorii Curtii Constitutionale sunt alesi pe un mandat de 9 ani. Exemplifica in cazul retragerii lui Antonie Iorgovan, “domnul Vonica a venit pe restul de mandat de 3 ani. Daca e vorba de o perioada mai mare de 3 ani, si vine in locul altui judecator plecat, are dreptul la un mandat de 9 ani.”

Catalin Predoiu a declarat ca, in privinta aceasta, Constitutia e destul de clara, mandatul e de 6 ani si nu distinge. Mergand pe interpretarea per a contrario, ar insemna ca unul, doi sau mai multi membri ar putea avea un mandat mai mic de 6 ani. “Nu trebuie acceptat un astfel de punct de vedere.”

Irina Zlatescu a revenit spunand ca nu e o situatie identica cu cea a judecatorilor de la Curtea Constitutionala. Membrii CSM au fost alesi. Judecatorii Curtii Constitutionale sunt numiti, nu alesi.

Dan Lupascu si-a manifestat surprinderea fata de opiniile exprimate, intreband retoric „ce dispozitii aplicam?” A mai spus ca ar fi preferat sa auda opinii intemeiate pe argumente juridice si ca CSM trebuie sa evite greselile care submineaza increderea in aceasta institutie.

Cu o larga majoritate (11 voturi pentru, trei abtineri si doua voturi impotriva), Plenul a apreciat ca durata mandatului noilor membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, in condiţiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 6 ani, astfel ca se va implini in viitorul CSM.

Suntem in masura sa va prezentam calendarul propus, astfel cum a intrat in dezbatere.

Acesta a suferit o prima modificare, oarecum nesemnificativa, constand in decalarea datei adunarilor generale ale instantelor si parchetelor privind alegerile primare, care ar urma sa aiba loc la data de 17 septembrie 2010.