Primul candidat anuntat pentru CSM

In sfarsit a fost anuntata oficial o prima candidatura pentru alegerile pentru CSM. Tribunalul Neamt anunta ca, pe langa luarea in discutie a pozitiei fata de masurile de austeritate luate de Guvern si a masurilor de protest fata de acestea, adunarea generala a judecatorilor a hotarat in unanimitate sa desemneze un candidat, respectiv presedintele filialei AMR, Neamt, judecatoarea Gabriela Baltag.

Anuntul candidaturii in aceasta modalitate este el insusi nefiresc, dincolo de faptul ca nu respecta calendarul stabilit de CSM nefiind deocamdata vorba de o asumare individuala.

Gabriela Baltag este judecator la Tribunalul Neamt, sectia penala si este numita ca judecator prin decretul 220/10 iunie 2006. Este casatorita cu Vasile baltag, judecator la aceeasi instanta, Tribunalul Neamt.

• Declaratie de avere
• Declaratie de interese

Gabriela Baltag a intrat in atentia presei nationale cu ocazia unui conflict aparut in vara anului 2009, cand a reclamat o presupusa actiune de intimidare a SRI, determinata de un memoriu inaintat de judecatorii nemteni.

Magistratii s-au speriat cumplit de o SRI-ista

CSM-ul nu se se va reinoi integral!

Luni, 31 mai 2010, Plenul CSM a discutat punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios referitor la interpretarea dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, cu privire la durata mandatului noilor membri alesi.

Cu o larga majoritate (11 voturi pentru, trei abtineri si doua voturi impotriva), Plenul a apreciat ca durata mandatului noilor membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, in condiţiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 6 ani, astfel ca se va implini in viitorul CSM.

Aceasta inseamna ca la alegerile pentru noul CSM din toamna nu vor fi scoase toate posturile, fiind scoase doar 8 la judeactori si 3 la procurori.

Gratiana Isac, Ana Labus si Bogdan Licu isi vor continua mandatele pana la expirarea termenului de 6 ani pentru fiecare.

Iata care au fost discutiile, potrivit juridice.ro

Florica Bejinaru a propus trimiterea punctului de vedere al Directiei si la Comisia Juridica.

Dan Lupascu, coordonatorul acestei Comisii, a declarat ca punctul de vedere pe care il va expune la Comisia Juridica il va prezenta si in Plen.

Dan Chiujdea a propus ca aceasta chestiune sa fie transata in aceasta sedinta.

Florica Bejinaru a acordat cuvantul lui Dan Lupascu.

Dan Lupascu a spus ca nu impartaseste punctul de vedere al Directiei legislatie. Desi Constitutia vorbeste de o durata a mandatului membrilor de 6 ani, are in vedere institutia, iar aceasta idee este intarita de intreaga constructie a Legii nr. 317/2004 din care reiese clar ca CSM este vazut ca un organism unitar.

Astfel, art. 22 din acest act normativ prevede ca in termen de 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial a Hotararilor Senatului privind validarea si alegerea membrilor CSM, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie convoaca membrii CSM in sedinta de constituire si prezideaza aceasta sedinta. Cu aceasta ocazie sunt alesi presedintele si vicepresedintele CSM si se stabilesc atributiile si responsabilitatile fiecarui membru permanent, pe domenii de activitate.

In masura in care s-ar accepta interpretarea propusa de Directia legislatie practic aceste dispozitii ar deveni inaplicabile, intrucat prin „jocul mandatelor” am putea avea alegeri in fiecare an (sau chiar de mai multe ori pe an), disparand si notiunea de „sedinta de constituire”.

In acelasi sens pot fi invocate si dispozitiile art. 23 si 55 din aceeasi lege.

Daca se apreciaza ca, sub acest aspect, dispozitiile Legii nr. 317/2004 contravin Constitutiei, calea procedurala este invocarea exceptiei de neconstitutionalitate in cadrul stabilit de lege.

Mai mult, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 327/2005 prevede in art. 33 alin. (3): „Mandatul judecatorului sau al procurorului nou-ales se exercita pe perioada ramasa din mandatul judecatorului sau al procurorului pe care il inlocuieste”. Aceasta dispozitie este in acord cu Legea nr. 317/2004 si este aplicabila din 2005 (fiind in vigoare inclusiv in momentul alegerii in CSM a membrilor a caror mandat este in discutie astazi).

Faptul ca in Hotararile Senatului nu s-a mentionat durata mandatului nu are relevanta.

De asemenea, a reiterat solicitarea de a fi consultat Senatul, pentru o rezolvare unitara, deoarece in aceeasi situatie se afla si un membru al CSM – reprezentat al societatii civile.

Dan Chiujdea e de parere ca desi in Regulament se face aceasta precizare in sensul ca durata membrilor alesi in cazul revocarii e pe restul de mandat, Regulamentul vine si adauga la lege. Face o paralela intre alesii locali (caz in care mandatul este clar determinat) si mandatul membrilor CSM (situatie in care un mandat este pe perioada prevazuta de Constitutie). “O data ce ai fost numit, ai mandatul pe o durata de 6 ani. Cand vom face anuntul pentru depunerea candidaturilor, va fi cel al membrilor carora le expira mandatul, mai putin a ultimilor.”

Cristian Deliorga este de aceeasi parere cu Dan Chiujdea. CSM s-a pronuntat si in 2005 intr-o situatie asemanatoare, votul fiind in sensul ca se organizeaza alegeri pentru un mandat de 6 ani. “Din moment ce s-au organizat alegeri, mandatul e de 6 ani.”

Liviu Dascalescu sustine ca, in acest caz, mandatul e de 6 ani.

Irina Zlatescu face o paralela intre mandatul judecatorilor de la Curtea Constitutionala si si cel al membrilor CSM, utilizand teminologia folosita de legiuitor. Art. 142 din Constitutie prevede ca judecatorii Curtii Constitutionale sunt alesi pe un mandat de 9 ani. Exemplifica in cazul retragerii lui Antonie Iorgovan, “domnul Vonica a venit pe restul de mandat de 3 ani. Daca e vorba de o perioada mai mare de 3 ani, si vine in locul altui judecator plecat, are dreptul la un mandat de 9 ani.”

Catalin Predoiu a declarat ca, in privinta aceasta, Constitutia e destul de clara, mandatul e de 6 ani si nu distinge. Mergand pe interpretarea per a contrario, ar insemna ca unul, doi sau mai multi membri ar putea avea un mandat mai mic de 6 ani. “Nu trebuie acceptat un astfel de punct de vedere.”

Irina Zlatescu a revenit spunand ca nu e o situatie identica cu cea a judecatorilor de la Curtea Constitutionala. Membrii CSM au fost alesi. Judecatorii Curtii Constitutionale sunt numiti, nu alesi.

Dan Lupascu si-a manifestat surprinderea fata de opiniile exprimate, intreband retoric „ce dispozitii aplicam?” A mai spus ca ar fi preferat sa auda opinii intemeiate pe argumente juridice si ca CSM trebuie sa evite greselile care submineaza increderea in aceasta institutie.

Cu o larga majoritate (11 voturi pentru, trei abtineri si doua voturi impotriva), Plenul a apreciat ca durata mandatului noilor membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, in condiţiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 6 ani, astfel ca se va implini in viitorul CSM.

S-a intrat in linie dreapta! Calendarul alegerilor

Ieri, 20 mai a.c.,  plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat in discutie calendarul alegerilor pentru noul CSM, care urmeaza sa-si exercite un mandat de 6 ani incepand cu 1 ianuarie 2011.

Suntem in masura sa va prezentam calendarul propus, astfel cum a intrat in dezbatere.

Acesta a suferit o prima modificare, oarecum nesemnificativa, constand in decalarea datei adunarilor generale ale instantelor si parchetelor privind alegerile primare, care ar urma sa aiba loc la data de 17 septembrie 2010.

Elementele principale ale calendarului pentru alegerea noilor membri ai CSM sunt:

15 iunie 2010 publicarea datei adunarilor generale precum si a perioadei de depunere a candidaturilor
17 iunie 2010 publicarea calendarului pe pagina de internet a CSM
28 iunie 2010 data limita pentru intocmirea listelor electorale care cuprind judecatorii cu drept de vot
1 iulie- 23 iulie 2010 perioada in care pot fi depuse candidaturile
20 august -  31 august 2010 invitarea votantilor pentru cel putin o intalnire cu candidatii
17 septembrie 2010 data primei adunari generale privind alegerile primare pentru desemnarea candidatilor
6 octombrie – 22 octombrie 2010 organizarea unor intalniri ale colectivelor de judecatori si procurori cu candidatii
25 octombrie 2010 data adunarilor generale pentru desemnarea membrilor CSM

Proiect “Alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii 2010-2016″

UNJR, in parteneriat cu AMR, Konrad Adenauer Fundation, Freidrich Ebert Fundation, Freedom House, a pe 15 februarie 2010, lansarea proiectului:

“Alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii 2010-2016

Proiectul Alegeri CSM 2010 isi propune ca obiective:

• crearea unui mecanism transparent de comunicare si dezbatere a problemelor sistemului judiciar si a solutiilor posibile, cu precadere in ceea ce priveste proiectele candidatilor la functia de membru CSM;
• dezvoltarea capacitatii administrative a membrilor CSM de a reactiona  eficace la problemele  sistemului judiciar;
• cresterea responsabilitatii membrilor CSM fata de corpul magistratilor si de societate.

Proiectul  se desfasoara in februarie 2010 – februarie 2011.

Beneficiarii proiectului :

• candidatii pentru functia de membru al CSM (judecatori si procurori), beneficiari directi;
• CSM;
• magistratii si sistemul judiciar in general;
• justitiabilii.

Activitati :

Etapa I:

• Analiza SWOT a sistemului judiciar. Analiza va fi realizata in cadrul  dezbaterilor regionale la toate cele 15 CA si Parchete de pe langa CA. La intalniri vor participa judecatori si procurori cu grad de judecatorie, tribunal si curte de apel. Dezbaterile sunt destinate atat identificarii problemelor sistemului judiciar, cat si a modalitatilor prin care CSM poate raspunde in mod eficace acestora. Dezbaterile urmaresc, de asemenea, clarificarea misiunii CSM  (programul de perspectiva, asteptarile magistratilor de la CSM,  modul a raspuns/ar fi putut sa raspunda Consiliul la problemele sistemului,  modalitatile de rezolvare a problemelor pentru viitor). In acest mod , dezbaterile vor oferi candidatilor la functiile de conducere pentru viitorul CSM (presedinte si vicepresedinte, Secretar General si Secretar General Adjunct, Directori) o baza de date pentru redactarea proiectelor de conducere, pe baza carora vor fi alesi/numiti.

• Intalnirile vor fi moderate de membrii ai UNJR/AMR  sau  de membrii corpului judecatorilor si procurorilor. Dupa fiecare intalnire regionala, moderatorul va face un raport privind problemele regionale. Raportul va fi postat pe pagina web creata special pentru alegerile din 2010. Rapoartele vor putea fi utilizate de candidati pentru pregatirea proiectelor. 

Planificarea intalnirilor
- 18-19 februarie - Cluj, Targu Mures
- 18, 19 martie – Oradea, Timisoara
- 22,23 aprilie – Bacau, Galati
- 12,13,14 mai – Brasov, Ploiesti, Alba
- 10,11 iunie – Suceava, Iasi
- 16,17 septembrie – Pitesti , Craiova
- 14,15 octombrie – Constanta, Bucuresti

Etapa a II-a:

• dezbaterea publica a proiectelor candidatilor, judecatori si procurori, la functia de membru ales al CSM. Dezbaterile vor oferi posibilitatea candidatilor sa prezinte obiectivele mandatului si activitatile necesare pentru atingerea obiectivelor si se vor realiza prin intermediul retelei de videoconferinte a Parchetului General. Dezbaterile vor dura 4-5 ore, intr-o singura zi. Candidatii pentru functia de membru al CSM vor putea posta proiectele si un profil (CV sau alte informatii) pe pagina web. Fiecare candidat va avea posibilitatea sa-si prezinte propriul proiect si sa raspunda intrebarilor de pe forumul atasat paginii web. Dezbaterile vor avea loc in perioada septembrie-octombrie 2010.

Etapa a III-a:

• prezentarea proiectelor finale. Discutiile vor avea loc intre primul si al doilea tur de scrutin si sunt destinate sa puna in valoare importanta pluralismului si  dezbaterii libere a tuturor ideilor. Discutiile au in vedere identificarea solutiilor pentru conducerea sistemului judiciar si intarirea rolului CSM.

Etapa a IV-a:

• redactarea unui ghid de bune practici privind alegerile pentru CSM .Coordonatorii proiectului vor redacta un ghid de bune practici pentru a fi folosit in viitoarele alegeri. Ghidul va fi redactat in perioada ianuarie /februarie 2011.

Partenerii din proiect sunt KAS – Programul Statul de Drept / FES / UNJR / AMR / Parchetul General / Freedom House.

Coordonatorii proiectului sunt:

KAS – Programul Statul de Drept:
Dr. Stefanie Ricarda Roos
Corina Rebegea

FES:
Stefanie Moser
Victoria Stoiciu

UNJR:
Dana Girbovan
Lavinia Lefterache

PICCJ:
Dana Titian

Freedom House:
Cristina Guseth

Bugetul proiectului va sustine:

• crearea si administrarea paginii WEB;
• organizarea intalnirilor regionale(transportul participantilor si al moderatorilor, masa de pranz, pauza de cafea, cazarea moderatorilor);
• organizarea dezbaterilor (transportul participantilor si al moderatorilor, masa de pranz, pauza de cafea, cazarea moderatorilor) ;
• prezentarea proiectelor (transportul participantilor si al moderatorilor, masa de pranz, pauza de cafea, cazarea moderatorilor);
• angajarea unui asistent de proiect pe durata determinata (august2010/decembrie2010).”

Standarde europene pentru un Consiliu al Magistraturii

Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) este un organism creat pe lânga  Consiliul Europei în anul 2000, cu un rol extrem de important în stabilirea evoluțiilor comune ale sistemelor de justiție europene. Instutuție extrem de respectabilă și cu trecere atât pe langă organele Consiliului Europei dar si ale Uniunii europene (comisia europeana si secretarul general al consiliului uniunii europene sunt invitați permanenți), CCJE are ca scop principal  punerea în valoare a Programului cadru de acţiune globală pentru judecători în Europa, adoptat la 7 februarie 2001, de către Comitetul de Miniştri, în vederea creşterii rolului judecătorilor în statele membre.

Unul dintre principalele instrumente de elaborare a politicilor publice comune si stabilire a direcțiilor de dezvoltare o constituie Avizele (opiniile).

In 2007, CCJE a emis Avizul  nr. 10 referitor la Consiliul Justiţiei în serviciul societăţii. Scopul  Avizului, realizat la solicitarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, a fost acela este de a identifica elementele cheie privind misiunea generală, structura şi funcţiile Consiliului Justiţiei (Consiliului Superior al Magistraturii), în vederea întăririi democraţiei şi protejării independenţei puterii judiciare.

A reiesit astfel profilul unui Consiliu (CSM) ideal, care este definit, in rezumat, prin urmatoarele elemente:

Funcţie principală

• protejarea independenţei sistemului judiciar şi a fiecărui judecător
• garantarea eficienţei şi calității justiţiei în conformitate cu articolul 6 al CEDO pentru a întări încrederea beneficiarilor în justiţie;

Componenţa Consiliului si desemnarea membrilor

• pentru a evita corporatismul şi a reflecta diferitele curente de opinie ale societăţii, Consiliul ar trebui să aibă o componenţă mixtă cuprinzând o majoritate substanţială de judecători, chiar dacă unele sarcini pot fi rezervate unui complet constituit numai din judecători. Consiliul Justiţiei poate fi de asemenea format în exclusivitate din judecători;
• desemnarea membrilor (judecători sau nejudecători) trebuie să se facă pe baza competenţei lor, experienţei lor, înţelegerii din partea lor a vieţii judiciare şi culturii independenţei şi ar trebui să elimine orice responsabil politic sau membru al executivului sau legislativului;
• membrii judecători ar trebui să fie aleşi de egalii lor, fără amestecul autorităţilor politice sau ale ierarhiei judiciare, prin metode care să garanteze cea mai amplă reprezentare a sistemului judiciar.
• membrii nejudecători, cu sau fără experienţă juridică, ar trebui să fie desemnaţi de autorităţile nepolitice; dacă totuşi sunt aleşi de Parlament, ei nu ar trebui să fie membri ai Parlamentului, ar trebui să fie aleşi de o majoritate calificată necesitând o susţinere semnificativă a opoziţiei şi ar trebui să permită o reprezentare diversificată a societăţii în structura globală a Consiliului;

Funcţionarea Consiliului

• mandatele membrilor ar putea necesita o muncă cu program normal, dar limitate ca număr şi durată pentru a păstra contactul cu practica jurisdicţională;
• membrii (judecători şi nejudecători) ar trebui să beneficieze de garanţiile de independenţă şi imparţialitate;
• Consiliul ar trebui să-şi administreze propriul buget şi să dispună de mijloace financiare adecvate permiţându-i o funcţionare optimă şi independentă;
• drept condiţie esenţială a încrederii beneficiarilor în justiţie, Consiliul ar trebui să acţioneze cu toată transparenţa şi trebuie să se justifice pentru activităţile sale, îndeosebi prin intermediul unui raport de activitate periodic destinat de asemenea să sugereze îmbunătăţiri în privinţa funcţionării justiţiei.

Competenţa Consiliului

• Consiliul ar trebui să aibă o gamă amplă de sarcini permiţându-i să protejeze şi să promoveze independenţa judiciară şi eficienţa justiţiei, veghind în acelaşi timp la evitarea conflictelor de interese cu ocazia îndeplinirii acestor sarcini diferite;
• selecţia, numirea şi promovarea judecătorilor ar trebui, de preferinţă, să ţină de competenţa Consiliului, efectuată cu toată independenţa faţă de puterea legislativă sau executivă şi cu toată transparenţa, în special pentru criteriile de selecţie a judecătorilor;
• Consiliul ar trebui să se implice activ în munca de evaluare a calităţii justiţiei şi în punerea în practică a tehnicilor destinate să asigure eficienţa muncii judecătorului, fără a se substitui totuşi autorităţii judiciare competente pentru evaluarea individuală a judecătorilor;
• Consiliul ar putea fi instanţa competentă în materie de deontologie; el poate primi, între altele, plângerile beneficiarilor justiţiei;
• Consiliul ar putea fi organismul însărcinat cu organizarea şi controlul pregătirii, chiar dacă concepţia şi punerea în practică a programelor de pregătire revine unui centru de pregătire, cu care trebuie să coopereze pentru a garanta calitatea pregătirii iniţiale şi continue a judecătorilor;
• Consiliul ar putea avea competenţe financiare extinse privind negocierea şi administrarea bugetului justiţiei precum şi competenţe privind administrarea şi gestionarea instanţelor în vederea îmbunătăţirii calităţii justiţiei;
• Consiliul ar putea fi organul capabil să joace un rol direct mai amplu în protejarea şi promovarea imaginii justiţiei;
• orice proiect de lege ce ar putea avea incidenţă asupra puterii judiciare şi independenţei judecătorilor sau asupra garanţiei de acces a cetăţenilor la justiţie ar trebui obligatoriu să fie supus, înainte de deliberarea Parlamentului, avizului Consiliului;

Se poate reinoi mandatul membrilor CSM?

Limitarea  posibilitatii de a fi ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii la un singur mandat este expres prevazuta. Potrivit chiar legii de organizare si functionare a CSM, durata mandatului membrilor alesi este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii.

In sedinta din 3 martie 2010 a Comisiei juridice a CSM era trecuta pe ordinea de zi un Punct de vedere asupra acestei chestiuni care continea urmatoarele concluzii:

• interdictia realegerii pentru un nou mandat este neconstitutionala;
• intrucat interdictia realegerii a fost introdusa in lege (2005) ulterior inceperii mandatului actualilor membri ai CSM, acestora nu li se aplica, ea producand efecte doar pentru CSM-ul care va fi ales in 2010.

In preambului punctului de vedere se prevedea ca lamurirea posibilitatii pentru actualii membrii CSM de a-si reinoi mandatul a fost solicitata de conducerea CSM.

Ca urmare a unor reactii dure din partea judecatorilor, nota continand acest punct de vedere a fost scoasa de pe ordinea de zi, neintrand astfel in discutia Plenului CSM. Presedintele CSM , Florica Bejinaru, a declinat responsabilitatea conducerii CSM pentru initiativa luarii in discutie a unei astfel de probleme, considerand-o un “exercitiu nereusit si nefericit” si punandu-l pe seama incompetentei.

Problema este departe de a fi transata. Se poate anticipa ca eventuale respingeri ale candidaturilor depuse de actualii membri ai CSM in considerarea interdictiei reinoirii mandatului vor putea face obiectul unor contestatii in justitie de catre cei interesati si chiar a invocarii neconstitutionalitatii interdictiei in fata Curtii Constitutionale.

Tu ce parere ai?

***

Resurse:

• jud. Horatiu Dumbrava, CSM forever?
• Raspunsul pres CSM, jud.  Florica Bejinaru
• Art. 51 alin 1 din Legea nr. 317/2004: “Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii.”
• Art. 33 alin 4 din Constitutie “Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”

Norma de reprezentare a procurorilor in CSM

Locurile pentru procurori in CSM (5) sunt distribuite astfel:

• un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la DNA;
• un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
• 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale;
• un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.

Raportat la numarul procurorilor distribuiti pe diferite nivele de parchete, astfel cum rezulta aceste date din informatiile publicate pe pagina CSM, normele de reprezentare sunt urmatoarele:

La Parchetul de pe langa ICCJ, incluzand DNA si DIICOT, 1 mandat de membru CSM la 552 de procurori (la care se adauga procurorul general al Romaniei, membru de drept)

La parchetele de pe langa curtile de apel, 1 mandat de membru CSM la cca 200 de procurori

La parchetele de pe langa tribunale, 1 mandat de membru CSM la cca 213 procurori

La parchetele de pe langa judecatorii, 1 mandat de mebru CSM la cca 1065 procurori

Nota: materialul a fost inaintat de d-ul procuror I. P. , cu rugamintea de a fi preluat de redactie. Datele au in vedere situatia posturilor de procuror ocupate la 1.06.2009, potrivit statisticilor CSM